Imi las sangele sa imi curga prin vene si imi ascult muzica. Muzica mea si versurile ei, caci nu pot asculta decat melodii care imi transmit atat prin versuri cat si prin note. Nu am ureche muzicala si nici voce, am doar simturi pe care le ascult, ele stiu mereu ce vor, chiar si atunci cand eu habar nu am. Le ascult si le las sa aleaga.

Plang, plang pentru ca am trecut, anii ce nu se vor mai intoarce, lunile ce s-au dus, zilele ce trec mult prea rapid si ultimele secunde cand te-am privit. Plang in mine, intr-o durere calda si-ntr-o amintire.

N-am iubit. Am simtit doar, am dansat si am testat saruturi si imbratisari, cuvinte asezate cu grija si le-am lasat sa patrunda in suflete, m-am intors si am plecat. Atat am simtit sa fac, atat am simtit sa iau, caci doar am luat, satisfactia de a ma lasa dorita.

Nu m-a cunoscut nimeni in spatele scenei si al rolurilor pe care le-am jucat cu atata patos si nu am dorit pe nimeni.
Si cand ma intorc acasa si nu mai sunt un actor, ma pierd. Nu mai stiu ce sa fac cu mine. Ma invart dintr-o camera in alta, imi dezbrac hainele personajelor mele bine puse la punct si ma trezesc in aceeasi pijama gaurita pe alocuri, larga si dezordonata, si revin in camera mea, intre peretii mei. Ma avant dintr-o carte in alta, caci nu-mi mai ajunge o lectura, vantur pagina cu pagina. Am aflat ca exista meme, metameme si am inteles si psihopatologia vietii cotidiene, am privit cu Paler printr-o oglinda sparta si l-am inteles pe Hitler din unghiul lui Speer, am aflat pana si secretul.
Am devenit un burete.

Nu-mi mai este teama decat de linistea din mine si de nelinistea celor din jur care ma gatuie.

Traiesc fara sa am tinta si nici final de drum sau lucruri de atins.
Dumnezeului mai stie cum e bine. Caci atatia oameni ma intreaba, cum e bine sa fac?, ce sa fac?.

M-as vinde la pachet, m-as face bucatele, sa va dau cate putin din mine, daca ar exista ascunsa aici macar o treime din linistea voastra. Cred cu o tarie de copil ca m-am nascut pentru altii, sa intind mana de fiecare data cand mi se cere. Dar astazi simt c-am obosit… ca am secat putin …

Nu sunt trista, ma accept cu fiecare stare, o traiesc pentru ca vreau si-mi face bine.

N-am o viata perfecta si nici un trecut de invidiat, dar ma am pe mine si ma impart cu voi.